Un mesaj misterios

Într-o zi, împreună cu prietena mea Sofia și fratele meu, Theo, ne plimbam pe malul mării, adunând scoici. Deodata, începu să tune și să fulgere. Ne-am cam speriat și, deși știam că nu e o idee prea buna, ne-am continuat plimbarea.

• Ce tare tună! am zis înfricoșată văzând că nu se oprește și noi ne îndepărtam.
• Hmm, cam da și nici nu plouă... A adăugat contrariată Sofia.
• Nu vă speriați! Hai să mai adunăm câteva scoci și ne întoarcem la hotel! zise Theo, mereu dornic de aventură.

În scurt timp ne strângem lucrurile și plecam. Sofia îl aleargă pe Theo, care flutura în vânt pălăria ei și o tot amenința că o scapă în apă. Lângă mine, aproape de mal, pluta o sticle ce părea să aibă un mesaj înăuntru. Fără să stau pe gânduri, o iau și alerg după ei. Cum am ajuns la hotel, a început să plouă.

• Ce bine că am ajuns la timp! zise Sofia! Să mergem în cameră!
• Stati, am uitat să vă spun! spun eu aproape în șoaptă.
• Ce?! întreaba Theo.
• Hai, spune o data! zise Sofia.
• Am găsit o sticlă pe malul apei.
• Este ceva în ea? mă intrebă Sofia curioasă.
• Este un mesaj. Vreți să-l citim acum?
• De ce nu? rosti Theo, uitandu-se atent la sticla din mâinile mele.
• ..mi-e puțin frică. Vezi tu, am simțit că ceva nu este bine când am găsit-o.
• De ce crezi asta? Continuă Theo.
• Am găsit sticla asta în apă pe tunete și fulgere. Nu cred că poate fi ceva de bine.

Am dechis sticla și am rămas șocați de ce am citit. Avusesem dreptate, nu era deloc bine. Abia terminasem de citit și s-a oprit curentul în tot hotelul. Nu ne venea să credem ce urma să se întâmple!

Venea Apocalipsa!

Theodora Zyanna Sandu, clasa a IV-a D