"Tărâmul basmelor" de Medeea Ion
A fost odată, într-o galaxie nu foarte îndepărtată de aici, un loc unde planetele erau înlocuite de cărți uriașe, a căror locuitori (personajele din cărți) păreau a trăi în pace. Așa cum am spus, doar păreau. Căci în basme nimic nu e ceea ce pare. Așa că, să nu vă așteptați că acest basm să fie unul obișnuit. Încă nu v-am spus tot. Întreaga lor lume armonioasă urma să fie distrusă de o ființă invizibilă care părea să devină tot mai periculoasă odată cu trecerea timpului. Nu cred că v-ați aștepta dar această ,,amenințare’’ era chiar INTERNETUL. Odată cu apariția acestei tehnologii aproape ,,magice’’ pentru mult îndrăgitele noastre personaje din povesti, cărțile par să devină din ce în ce mai nesemnificative. Adevărul este că așa cum probabil știți personajele nu pot trăi fară o poveste iar povestea fără cititor.
Evident că aceștia nu puteau lăsa ca lumea să li se năruie sub propriile picioare. Doar că singurul mod de a se salva era ca cineva să meargă pe tărâmul oamenilor iar asta era prea periculos. Aveau nevoie de un miracol.
Iar miracolul a venit! O fetiță de 9 ani obișnuită, că oricare alta, tot timpul cu tehnologia la îndemână. Dar totuși pasiunea ei cea mai mare era lectura. Un soi de ,,Matilda’’ dacă pot spune așa.
Personajele s-au aliat pentru a rezolva problema, așa că:
Într-o zi pe când Vrăjitorul din Oz, Zâna cea bună, cele 3 ursitoare, Maleficent și toți vrăjitorii din întreaga lume a basmelor lucrau la un portal către tărâmul oamenilor, micuță noastră, protagonista principală citea în liniște. Nu se știe cum dar dintr-o dată portalul s-a deschis și fetiță a fost absorbită în lumea eroilor săi despre care citise atât de multe. Când a ajuns acolo nu i-a venit să creadă.
-Visez? Nu se poate! se bălbăi ea uimita. Îi recunoștea pe toți, știa chiar și cel mai mic detaliu despre ei.
-Ce se petrece? se intrebarau intre ei. Nu știau ce ar trebui să facă. Nu mai văzuseră niciun om adevărat până acum.
-Cum ai ajuns aici? întrebară cele trei ursitoare.
-Nu știu… nu-mi amintesc nimic. Știu că citeam și am ajuns aici, incercă fetiță să le lămurească pe ursitoare. Dar nu era de ajuns.
Au trimis-o pe Matilda și pe domnișoara Honey să aibă grija de fetiță și să-i facă turul tărâmului.
-Să începem cu începutul. Te afli în Lumea Basmelor, mai exact pe cartea centrala. Adică aceasta este cartea sau cum e la voi planetă de pe care poți călători oriunde, trebuiesc doar să mergem la cuprins. Explica domnișoare Honey.
-Noi trăim într-un imens glob de cristal, acesta înconjoară toate cărțile. Dar globul e mult prea mare că să îl poți vedea. Se zice că primele personaje au fondat acest glob. Din păcate ele nu mai există pentru că nimeni nu le-a mai citit povestea, continuă Matilda.
-De ceva vreme se tot vorbește cum că internetul ar fi o mare amenințare asupra noastră. Mulți dintre înțelepții acestui tărâm au concluzionat că din cauza internetului oamenii nu se mai obosesc să citească. Dar asta nu e tot. S-au format doua tabere:
~Personajele din legende (cei care spun că internetul și tehnologie sunt un pericol pentru noi)
~Personajele din cărțile mai noi care cred că internetul este folositor și cer schimbarea numelui din ,,Tărâmul Basmelor’’ în ,,Tărâmul Cărților’’ pentru că acum nu mai sunt doar basme ci tot soiul de povesti.
~Dar mai sunt și cei neutri
Eu nici nu știu ce să mai cred. Spuse domnișoara Honey.
-Despre internet era vorba, de erau toți panicați? Dar internetul e chiar folositor pentru cărți. Mii de oameni care-și spun părerea despre diverși autori. Acum cărțile sunt accesibile oricui, oriunde se află, printr-o simplă comandă online! exclamă fata nedumerit. Auzind acestea Matilda și domnișoară Honey le-au explicat și înțelepților ce le spusese fata. Aceștia și-au dat seama imediat ce greșeala uriașă au făcut și i-au anunțat pe toți despre noile informații legate de internet.
Când din senin portalul s-a deschis din nou și așa cum apăruse mica admiratoare a cărților a și dispărut. Nu se știe exact cum sau de ce s-a deschis portalul dar unele mistere este mai bine să le lașam nerezolvate…
Cărțile sunt și au fost mereu nemuritoare!
Și-am încălecat p-un nor
Și-am ajuns pe ,,Tărâmul Basmelor’’